Cititul NU dăunează sănătății! Pasiunea pentru citit este pe cale de dispariție, dar avantajele ei nu pot fi înlocuite de ecranul televizorului sau al calculatorului Tocmai când credeam că am scăpat de o mentalitate păguboasă care considera că „prea multă carte strică” trebuie să constatăm că aceasta este o realitate încă prezentă în spațiul românesc al secolului al XXI- lea.
Un studiu cu privire la obiceiurile de citire şi cumpărare a cărţilor, realizat la finalul anului 2009 de către GfK România, una din cele mai mari organizaţii de cercetare de piaţă din lume, arată că doi din trei români nu au cumpărat cărţi în anul respectiv și că un român din trei nu obișnuiește să citească. Întrebarea Ce carte ai citit în ultima vreme? a devenit jenantă în zilele noastre, când îndeletnicirea de a citi este folosită de cei mai mulți români doar pentru accesarea internetului, pentru vizionarea unui film (cu subtitrare, desigur) și la răsfoirea ziarului. Cercetările arată însă că, dimpotrivă, vizionarea „dăunează dezvoltării și funcționării creierului uman“ și că o persoană este mai câștigată din punct de vedere intelectual, prin lectură.
În ultimii ani, datorită semnalelor alarmante care arată că ecranul a luat locul cărții, s-au demarat campanii, chiar și în țara noastră, pentru promovarea cititului în rândul generației tinere. O astfel de campanie „Citeşte şi zâmbeşte” a fost iniţiată şi susţinută de Fundaţia Inocenţi. În cadrul acestui proiect au fost cumpărate cărți pentru dotarea unităților școlare din mediul rural din judeţul Bistriţa-Năsăud. Scopul principal al campaniei a fost ca cei mici să-și dezvolte deprinderea de a lectura. Dacă cineva ar susține că nimeni nu este scutit de ispita ecranului, atunci trebuie să fie conștient și de faptul că, în timp, consecințele sunt ireversibile pentru cei care nu au alt „izvor al cunoaşterii“ decât ceea ce accesează prin tastatură sau telecomandă. Astfel, vizionarea afectează capacitatea de concentrare, slăbește memoria și motivația, favorizează comportamentele instinctive (bulimia, agresivitatea și pulsurile sexuale), dar constituie și un factor important în apariția stării de pasivitate și a plictiselii, a depresiilor, a anxietății și a tulburărilor de personalitate. Prin urmare, afirmația cronicarului Miron Costin „nu este alta mai frumoasă şi mai de folos zăbavă decât cetitul cărţilor” este nerelevantă pentru cineva care din copilărie “a savurat” programele de la televizor sau a avut calculatorul ca partener de joacă.
Dacă cineva se întreabă: „Ce câștig îmi aduce cititul față de vizionarea la TV sau navigarea pe internet?“, îi recomandăm să ia în considerare aspectele pe care le vom menționa în continuare. În primul rând, îndeletnicirea de a citi dezvoltă memoria care este antrenată să stocheze o cantitate mare de informații. Ca și în cazul mușchilor, este nevoie de exerciții pentru a menține capacitățile mentale la un nivel ridicat, lucrul ce nu poate fi realizat prin vizionare. În al doilea rând, cititul îmbogățește vocabularul, cititorul exprimându-se mai ușor în vorbire decât o persoană obișnuită doar să vizioneze. Da, este adevărat că informații utile pot fi dobândite și prin vizionarea unui documentar, dar vocabularul personal nu va avea de câștigat în cazul acesta. În al treilea rând, obiceiul cititului dezvoltă imaginația și creativitatea, deoarece persoana care citește este nevoită să interpreteze și să vizualizeze totul la nivelul imaginației, din propria perspectivă. Astfel, cel care citește cartea devine propriul său regizor. El nu mai depinde de regizorul care a ecranizat cartea respectivă, ci își creează în minte propriile imagini. În al patrulea rând, îndeletnicirea de a citi contribuie la îmbogățirea culturii generale. Astfel, lecțiile din istorie, geografie, biologie, artă, exercițiile de logică și multe altele îl pot ajuta pe cititor în diferite împrejurări ale vieții. Pentru a sublinia valoarea inestimabilă a culturii dobândite prin muncă intelectuală, prin studiu, Mihai Eminescu spunea că un „capital intelectual și moral, nu seamănă cu grămădirea capitalelor în bani” . În al cincilea rând, lectura este o metodă de relaxare, bună dispoziție și de „hrănire” a sufletului. Un studiu realizat în Marea Britanie de organizația Mindlab International și citat de publicația The Telegraph, ediția online la 30 martie 2009, arată că lectura reduce nivelul stresului cu până la 68%, față de 61% în cazul muzicii și cu 42% în cazul unei plimbări în natură. Jocurile video se pare ca au o eficiență mult mai mică, scăzând nivelul stresului cu doar 21%. În ultimul rând, trebuie amintit și aspectul practic. Cartea funcționează fără acumulatori, este ferită de viruși, nu pierde semnalul și costă mai puțin, dacă avem în vedere că poate fi împrumutată de la bibliotecă.
Finalul „bătăliei” dintre ecran și carte nu este previzibil, așa cum ar putea considera mulți, căci în joc este folosirea liberului arbitru: capacitatea de a alege. Fiecare își hotărăște statutul, de privitor sau de cititor. Astfel, moralitatea, capacitatea intelectuală și filosofia vieții unei persoane vor fi influențate fie de ecran, fie de carte. Mijloacele de informare vizuală oferă o mulțime de facilități, dar pe termen lung apar efecte ireversibile asupra sănătății fizice și mentale. Prin urmare, nu cititul dăunează sănătății, ci obiceiul de a viziona.
Florin Răduț