Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi partenerii săi marchează, an de an, din anul 1987, la data de 31 mai, Ziua mondială fără tutun, încercând, astfel, să tragă un semnal de alarmă asupra problemelor de sănătate şi a riscurilor asociate consumului de tutun şi militând, totodată, pentru adoptarea unor măsuri eficiente pentru a reduce acest consum, potrivit site-ului oficial al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, http://www.who.int/.. Este bine de știut că, în fiecare an, țigările ucid aproape 7 milioane de oameni. Consumul de tutun este cauză pentru boli cardiovasculare, cancer – în special cel pulmonar – și boli respiratorii obstructive cronice. Datele statistice arată că românii sunt campioni europeni la fumatul pasiv. În anul 2016, România s-a alăturat statelor din Uniunea Europeană care interzic prin lege fumatul în spaţii publice închise.
În fiecare zi, 115 români mor ca urmare a efectelor nocive ale fumatului. Aceasta înseamnă aproximativ 42.000 de decese în fiecare an. Fumatul omoară, în special, prin cancer pulmonar (85% dintre cancerele pulmonare sunt cauzate de fumat) și prin boli cardiovasculare (fumatul fiind factorul de risc numărul 1 pentru infarctul de miocard). Drept urmare, speranța de viață a fumătorilor este cu 10 ani mai redusă comparativ cu cea a nefumătorilor. Se apreciază că în România, din totalul anilor potenţiali de viaţă sănătoasă pierduţi prin diverse dizabilități sau decese premature, 13% se datorează bolilor grave induse de fumat.
Conform Eurobarometrului 2017, realizat de Comisia Europeană, în România consumul de tutun se menține încă relativ ridicat, cu o prevalenţă a fumatului de 28% în rândul celor cu vârsta de peste 15 ani, aproape de media europeana (26%). În rândul bărbaţilor, prevalenţa este de 38%, iar în rândul femeilor de 19%. România se situează pe locul 9 în Uniunea Europeană. Deși fumează mai puțin decât grecii (37%), bulgarii și francezii (36%), românii fumeaza mult mai mult decât suedezii (7%) și englezii (17%). Extrem de îngrijorătoare apare creșterea numărului de fumători în rândul tinerilor. Conform acestui raport, procentul tinerilor fumători, respectiv cei din categoria de vârstă 15 – 24 de ani, a crescut de la 25% în 2014, la 29% în 2017. In plus, un studiu efectuat de IRES în ianuarie 2016 a arătat că 82% dintre fumători au început să fumeze înaintea vârstei de 22 de ani, iar jumătate au început să fumeze înainte de vârsta majoratului.
«În România, se fumează zilnic peste 5 milioane de pachete de ţigări, iar aproximativ 85% dintre pacienţii cu cancer bronhopulmonar sunt fumători», potrivit Prof. Dr. Ruxandra Ulmeanu, Președinte al Societății Române de Pneumologie. «Tabagismul și dependența de fumat sunt considerate o boală cronică și nu un stil de viață. Din acest motiv, intervenția de prevenție trebuie dublată de un tratament optim al dependenței de nicotină. În fiecare zi, în România, fumatul cauzează 115 de decese, iar 42.000 de oameni mor din cauza complicațiilor provocate de tutun in fiecare an».