Articolul pe care îl citești acum, trebuia să fie scris în urmă cu 10 zile, însă de atunci și până azi, de cel puțin zece ori, am zis: “Lasă că îl scriu mâine.”

Ți s-a întâmplat și ție să amâni lucruri? Oare cui nu i s-a întamplat?! Trebuie să mărturisesc faptul că nu mă simt confortabil atunci când amân lucruri, și deși sunt conștient că amânarea nu este o soluție (uneori poate fi), totuși aleg să apelez la această pseudo-soluție prea des.

Ce este procrastinarea, căci despre asta vorbim? Este o boală? O problemă comportamentală? O lipsă de organizare sau poate câte puțin din fiecare?

DEX-ul spune că procrastinarea înseamnă “A amâna sau a întârzia începerea execuției unei sarcini; a temporiza, a tărăgăna, a tergiversa.” Asta am făcut eu cu scrierea acestui articol, am tot tărăgănat-o până când nu s-a mai putut amâna.

Ai fost vreodatată în situația de a amâna pregătirea pentru un anumit examen sau teză spunându-ți “Lasă că încep de mâine!”? Eu am făcut-o de multe ori, iar în unele cazuri acel mâine nu a mai existat pentru că era deja prea târziu. Este o vorbă care zice “Mai bine mai târziu decât niciodată” iar o alta abordează problema dintr-o altă perspectivă afirmând “Mai bine niciodată decât mai târziu.”

De ce suntem tentați să amânăm? De ce ne mobilizăm uneori prea greu în realizarea unui obiectiv?

Conform lui Albert Ellis și William Kanus (psihologi care au studiat acest fenomen) , există 3 cauze principale ale procrastinării:

  1. Anxietatea – teama că am putea să nu facem lucrurile perfect și să fim criticați, că nu suntem în stare să facem sarcina și că ceilalți își vor da seama de acest lucru. Toate aceste temeri ne pot face să evităm să ne implicăm în sarcini în care e posibil să fim evaluați, criticați, în sarcini cu un rezultat incert sau în care e posibil să avem un eșec. De exemplu: vom amâna să invităm în oraș persoana de care ne place din teama de a nu fi refuzați.
  2. Toleranța scăzută la frustrare. Aceasta se referă la faptul că unele persoane consideră că nu pot tolera sau suporta plictiseala, frustrarea, iritabilitatea sau disconfortul, astfel că vor avea tendința să evite sarcinile dificile, plictisitoare sau repetitive. Un exemplu clasic este cel al persoanelor supraponderale care nu sunt dispuse să suporte disconfortul de a face mișcare sau de a ține regim.
  3. Răzvrătirea. Aceasta este o cauză a procrastinării la persoanele care consideră că ei trebuie să hotărască tot ceea ce fac. Aceste persoane consideră că dacă cineva le spune că au de făcut și ei “execută”, asta îi face să fie slabi. Un exemplu îl constituie amânarea unui adolescent de a-și face ordine în cameră, dacă această sarcină este dată de către părinți.

Iată ce poți face pentru a scăpa de procrastinare:

  • Identifică sarcinile pe care ai tendința să le amâni;
  • Încearcă să înțelegi care este cauza pentru care le tot amâni;
  • Învață să tolerezi disconfortul asociat cu sarcina neplăcută, gândindu-te la recompensa finală;
  • Nu îți mai fabrica scuze;
  • Aplică strategii practice de acțiune.

Câteva strategii, care te pot ajuta în realizarea oricărui obiectiv, sunt:

  1. Împarte sarcina pe care o ai de făcut în pași mici și ține-te de ei, altfel, ceea ce este prea mult sau prea complex te poate paraliza.
  2. Apelează la obiceiuri! Creează-ți obiceiuri plăcute care te ajută să intri într-o stare de spirit care să te susțină în demersul tău (ascultarea unei melodii preferate, 5 minute de mișcare, etc.).
  3. Oferă-ți (mici) recompense pentru tot ceea ce duci la bun sfâșit.
  4. Odată ce ai luat o decizie, oprește-te să mai raționalizezi și treci la treabă.
  5. Când nu știi cu ce să începi, propune-ți să faci un singur pas de acțiune.
  6. Clarifică-ți “de ce-ul” personal, adică motivația intrinsecă pentru ceea ce ți-ai propus să faci.

Și nu uita… o călătorie de o mie de mile începe mereu cu primul pas! 

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Your email address will not be published. Required fields are marked *